Oglinda învingătorului!

Cine ești tu, să-mi spui ce pot să fac?
Cine ești tu, să-mi spui când să tac?
Privind și ascultând, mă demoralizez,
Când tot ce va rămâne, este ce eu creez.

Tu ești oglinda mea, dar nu mă văd pe mine,
Tu ești oglinda ta, dar nu te vezi pe tine,
Cine sunt defapt, oare mă cunosc?
Cine sunt defapt, oare am un rost?

Fiecare avem o mică perspectivă,
Prin care vedem tot ce ne-nconjoară.
Tu mă vezi că plec, eu te văd că vii,
Eu spun 'te iubesc', tu spui că nu știi...

E soartă curată, dar oare ea există?
Atunci de ce soarta...
Îmi spune că ești tristă?

Nu pot să-nțeleg, și nici n-ar trebui,
Începem de jos,
De când am fost copii...
Și până vom muri...

Ca să poți trăi, în fericire curată,
Trebuie să-nveți,
Cum e să mori odată...

Crede-mă-s mai tare,
Ca soarele-n lunetă,
Nu mă eclipsează...
Nici măcar o planetă!

Vreau să-mi cumpăr o sută,
De oglinzi când mor...
Să fiu înconjurat,
De-un ÎNVINGĂTOR!