un haos... al tau!

Sunt bolnav, sunt... incomplet.
De ce-mi stresezi a mele gânduri?
Ei, tu noapte inocentă...
Te citesc printre a-tale rânduri.


Te-am cunoscut, și chiar credeam,
Ca în această simplă viață,
Ești tot, tot ce îmi doream...
Dar m-am trezit, e dimineață.

Totu-i normal, nimic schimbat...
Tot singurel, tot alarmat...
Aștept să vină ora nopții,
Să pot visa...
Realitatea?

Te-am cunoscut intr-un final,
Tu blestemată iubire.
La început, totu-i un dar...
Iar la sfârșit, totu-i amar!

Dar nu condamn, nu reproșez...
Vina e toată a mea,
Inloc să stau, să delirez...
Trebuia s-am grij' de ea.

Am pierdut tot ce-mi doream,
Și am rămas cu o speranță...
Dacă te-ntorci, eu îți promit,
Mă voi ridica la viață!

Fără tine, sunt un haos,
Și cu tine, sunt la fel...
Dar diferența este,
Amândoi, trecem prin el!

Ești obsedată de un haos,
Eu sunt un haos, sub clar de lună...
Suntem doi bolnavi, iubit-o,
Dar sănătoși împreună.