Privesc spre o portiţă, și
Mă gândesc, oare încap?
Dar se spulberă-n uitare,
Căci totu-i la mine-n cap.
Ajută-te să realizezi,
Care-i realitatea ta?
Încearca! Luptă! Obţine!
Nu trăi-n a altora.
Dar cum? Cum pot face asta?
Spune-mi tu, gând necăjit...
Cum pot să obţin ceva,
Dacă tu m-ai umilit?
E ușor și e ciudat...
Să vorbești, să dai un sfat,
Unui om care probabil...
În sinea lui, e unicat!
Ajunge! stare de spirit...
De ce mă bântui, tu trăiești?
Să fii tu? Tată? Cel care-mi spune
Căci fără suflet, nu iubești?
Wow, dar ce inspirat pot fi,
Amalgam de sentimente...
Înăuntrul meu, eu știu,
Inima n-are regrete!
"Iubește necondiţionat".
O vorbă de tradiţie...
Dar să nu uităm căci pare,
Ca și o condiţie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu