sâmbătă, 4 martie 2017

Alte ganduri, mintea scrie...




Ce simt...ce simt?
Ce simţim cu toţii?
Jurăm că nu minţim, dar
Ne comparăm cu hoţii.

E roșu vinul care-l beau,
Roșu-i și sângele din mine.
Dar ce înseamnă roșu, totuși?
E o culoare pentru tine!

Ne speriem doar de cuvinte,
Inventate de strămoși.
Ne lăsăm manipulaţi,
De niște primari jegoși...

S-ar zice că și-un cuvânt
Ar fi deajuns ca să stârnească,
O revoluţie sau chiar,
Un război să izbucnească.

Dar ce sunt niște cuvinte?
Dacă nu le lași să treacă,
Mai incol' de bariera,
Sufletului ce-l atacă!

Cuvintele pot fi NIMIC,
Cuvintele pot fi chiar TOT!
Atât timp cât, un inamic,
Te îndeamnă spre "nu pot"!

Mă scârbesc de câte văd,
Mă scârbesc de o prostie...
Care-i de nivel mondial,
Lumea știe că nu știe.

Nu pot să-ţi dezleg nimic,
Totul e paradoxal...
Dintre caracter și suflet,
Care-i mai primordial?

Gândiţi-vă dacă puterea,
De a manipula, ar fi
Folosită-n scopuri bune,
Câtă lume s-ar iubi?

Ne vom distruge singuri,
Ăsta-i războiul final...
Fără bombe, fără nimic
Doar un simplu foc bengal!

Dacă poezia mea,
S-ar practica ca și un sport.
Tu, cititorule ai citi,
Versurile unui mort!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu